ATENŢIE- Vipere semnalate în pădurea Bârnova Dobrovăţ. Cât de periculoase sunt

După ce pe reţelele sociale au început să circule imagini cu şerpi din zona Dobrovăţ, „Ziarul de Iaşi” a consultat un specialist. "Vipera nicolskii" muşcă doar dacă încerci să o prinzi cu mâna sau dacă ai călcat-o, altfel evită la maximum contactul cu oamenii. "Şansele sunt foarte mici, chiar şi fără antivenin, ca un adult sănătos să moară, 99% nu păţesc nimic", ne-a declarat Alexandru Strugariu, specialist în herpetologie. Ce trebuie să faceţi dacă sunteţi muşcat.

Spre finalul sezonului ciupercilor de toamnă, în pădurile din preajma Iaşului au început să fie raportate din ce în ce mai multe apariţii ale viperelor. Un astfel de mesaj a fost publicat la începutul săptămânii trecute pe pagina de Facebook - Codrii Iaşilor, surprins în pădurea Bârnova- Dobrovăţ, fiind ataşată şi o fotografie cu un şarpe identificat de specialiştii consultaţi de „Ziarul de Iaşi” ca fiind „Vipera nikolskii”, un soi comun de viperă.

Alexandru Strugariu, specialist în herpetologie, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Disciplinare al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a descris pentru publicaţia noastră care sunt riscurile în momentul în care te întâlneşti cu un astfel de şarpe în păduri şi a precizat că sunt o specie des întâlnită în Moldova, chiar şi în Iaşi, deşi oamenii nu sunt conştienţi de prezenţa lor pentru că se sperie şi se ascund, fiindcă ne consideră prădători.

Două soiuri: cu zigzag pe spinare sau „negru ca smoala”

Alexandru Strugariu a explicat că soiul de „Vipera nikolskii” a fost descoperit în ultimii 30 de ani în Ucraina şi este răspândită în toate pădurile din Moldova, el descoperind-o în Botoşani, Suceava, în Bârnova, la Iaşi, fiind multe populaţii de şerpi în această zonă. Şarpele poate fi identificat după coloritul în zigzag de pe spate sau după coloritul „negru ca smoala”, explică cercetătorul, spunând că ambele versiuni sunt varietăţi de culoare ale aceleaşi specii.

„Nu sunt probleme pentru că nu sunt şerpi agresivi, muşcă doar dacă încerci să îl prinzi cu mâna sau dacă l-ai călcat, altfel evită la maximum contactul cu oamenii: mereu vor fugi şi vor sta nemişcaţi, în speranţa că nu vor fi văzuţi. Dar dacă eşti muşcat, da, de principiu există riscul şi să mori, dar sunt şanse minime”, a explicat cercetătorul ştiinţific. Acesta a spus că adesea şarpele pătrunde inclusiv în curţile oamenilor, dar că dacă ar fi fost agresiv am fi văzut cazuri de muşcători în ultimii ani şi ele nu au fost identificate. Iar o muşcătură de şarpe este greu să fie ignorată, explică Alexandru Strugariu, şi vorbeşte din experienţă personală pentru că şi el a fost muşcat în 2008, de un şarpe tânăr.

„Nu a fost nimic grav, o umflătură locală, dar am fost la spital unde mi-au administrat ser fiziologic şi hidrocortizon, iar în trei zile aveam mâna ca înainte. Era un pui mic şi m-a prins cu un singur colţ. Dar dincolo de umflătură, este greu să nu îţi dai seama când ai fost muşcat. Te doare îngrozitor, este o combinaţie între o înţepătură de viespe dublată de o lovitură de ciocan”, a declarat Alexandru Strugariu.

Ce să faci dacă te muşcă o viperă

Dar dacă este o muşcătură, ba chiar una serioasă, cercetătorul are o serie de sfaturi care pot fi puse în aplicare. În primul rând, cei muşcaţi nu trebuie să facă efort fizic deloc. Să îi ducă altcineva cu maşina la spital sau să sune o ambulanţă în timp ce rămân cât mai confortabil întinşi la orizontală. Spălarea plăgii este foarte importantă, explică Alexandru Strugariu, fiindcă e posibil să rămână venin rezidual, pe lângă rană, care să intre în organism ulterior şi să contribuie la distrugerea ţesuturilor.

„E important ca persoana muşcată să rămână calmă, şansele sunt foarte mici, chiar şi fără antivenin, ca un adult sănătos să moară, 99% nu păţesc nimic. Trebuie consumată multă apă pentru a ajuta rinichii, ei sunt primii afectaţi - de altfel, atunci când sunt victime una dintre probleme este insuficienţa renală”, a explicat cercetătorul. Riscul este mai mare la persoanele în vârstă, la copii şi la cei care au diverse comorbidităţi, mai ales probleme renale.

Nu sugeţi veninul din rană

Cercetătorul atrage atenţia că, de această dată, nu trebuie să ne luăm după toate miturile urbane: rana nu trebuie tăiată, nu trebuie încercată sugerea veninului din rană fiindcă nu există nicio dovadă ştiinţifică că ar exista vreun beneficiu. „Să nu îşi cumpere nimeni kituri de extracţie pentru muşcături, nu ajută. Nu trebuie nici tăiat în zona respectivă, deşi am văzut că unii medici fac incizii în zona muşcăturilor. Veninul la nivel local distruge ţesutul, iar alte incizii fac distrugerea locală şi mai mare, iar dacă mai rămâne venin prin zonă s-ar putea să mărim suprafaţa de absorbţie şi să ajutăm veninul să intre în organism. Iar dacă îl sugem din rană riscăm să îl ducem şi mai repede în organism dacă avem o carie sau o rană în gură”, a completat Alexandru Strugariu.

Comentarii

There are 0 comments for this article

Adauga comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.