Cine sunt IT-iştii ieşeni care se bat cu marile companii internaţionale de profil

Primele zece firme din Iaşi deţinute de antreprenori locali au realizat în 2019 o cifră de afaceri de 270 milioane lei şi au obţinut un profit de 23 milioane de lei.

„Ziarul de Iaşi” a realizat un clasament al companiilor locale din domeniul Tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor (IT&C) cu capital privat integral românesc. Analiza a fost făcută după cifra de afaceri pe anul 2019, ultimele date financiare disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Concord Service Center, Focality, Gemini Cad Systems, Tec Telecom şi Thinslices Development sunt primele cinci firme ieşene din TOP 10 companii cu capital 100% autohton, împreună înregistrând afaceri de aproape 202 milioane de lei în anul fiscal 2019. Podiumul este completat de RomSoft, Red Point Software Solutions, Paytel, Th Junior şi Bytex Software Services. În anul 2019, suma cumulată a afacerilor nete înregistrate de aceste zece companii locale din domeniul IT&C cu acţionariat autohton a fost de aproape 271 milioane de lei, iar profitul net s-a cifrat la 24 milioane de lei.  

Rezultate foarte bune

Chiar dacă firmele însumau un număr mediu de 722 de angajaţi la sfârşitul anului 2019, cu aproape 60% mai puţini faţă de Amazon Development Center România, spre exemplu, companie cu capital străin care avea în acelaşi an 1.956 de salariaţi în Iaşi, afaceri nete de 321,3 milioane de lei şi un profit de 14 milioane de lei, angajaţii firmelor locale au realizat o cifră de afaceri per om de 2,3 ori mai mare faţă de compania fondată de Jeff Bezos. Totodată, se remarcă şi profitabilitatea companiilor cu capital românesc, salariaţii firmelor din TOP 10 realizând un profit per om mai mare de 4,5 ori faţă de cei de la Amazon, potrivit calculelor „Ziarului de Iaşi”.

Astfel, dacă cifra de afaceri totală per angajat a primelor zece companii ieşene a fost de 375.000 de lei, salariaţii companiei celui mai bogat om din lume au realizat 164.000 de lei/angajat. În ceea ce priveşte profitul, cei 722 de angajaţi ai companiilor cu capital autohton au fost mai productivi, realizând un profit net total de 33.000 de lei, pe când profitul/angajat în cadrul Amazon a fost de 7.300 de lei (la un număr de 1.956 de salariaţi). „Ziarul de Iaşi” a discutat cu o parte dintre antreprenorii ieşeni care conduc cu succes aceste afaceri, reuşind să crească de la an la an pe o piaţă care a devenit o ţintă foarte atrăgătoare pentru investitorii străini. Drept urmare, afectează sau nu prezenţa companiilor cu capital străin activitatea celor cu capital românesc?

“Sunt încă venite pentru forţa de muncă mai ieftină”

Pe locul 1 în TOP 10 companii cu capital integral românesc se află Concord Service Center, firmă care recondiţionează telefoane mobile şi tablete. Compania este controlată de Andrei Oriţă. Pe anul 2019 a raportat la MFP o cifră de afaceri de cca 85 milioane de lei, un profit de 2,5 milioane de lei şi un număr mediu de 161 de angajaţi.

„Consider că prezenţa companiilor cu capital străin potenţează activitatea celor cu capital autohton. România este ţară membră a UE, o piaţă interesantă pentru tot mapamondul, astfel încât, în multe domenii, antreprenorii români au o concurenţă acerbă pentru produsul sau serviciul pe care îl oferă. Pentru a fi competitiv, este indicat să accepţi că singurul lucru constant este schimbarea, iar schimbările se petrec extrem de rapid. Provocarea este să poţi implementa sistemele şi cultura organizaţională potrivită, astfel încât să îmbrăţişezi un ritm de lucru alert fără să te simţi stresat în activitatea profesională. La debut am avut acţionar şi capital străin, plus zece ani de experienţă cu Nera Computers, fără de care nu am fi progresat între timp. După o perioadă am oferit un exit partenerului străin, care a fost acceptat. În perioada în care am fost o companie cu capital străin, anual aveam întâlniri cu fonduri de investiţii din sfera de influenţă a acelui capital, în cazul nostru Germania şi Ţările Nordice. Din punctul meu de vedere, majoritatea companiilor străine din Iaşi fac outsourcing controlat prin înfiinţarea unei companii cu mai puţine responsabilităţi decât compania mamă şi, deocamdată, sunt încă venite pentru forţa de muncă mai ieftină decât în alte părţi. Capitalul românesc creşte, însă este limitat şi constrâns de masa salarială. Pe termen scurt şi mediu poate fi bine, dar pe termen lung?”, a declarat Andrei Oriţă pentru „Ziarul de Iaşi”.

Capitalul străin l-a ajutat pe cel local

Pe locul 2 în clasament se află compania Focality, controlată de omul de afaceri Gabriel Mardarasevici. A înregistrat în 2019 o cifră de afaceri de 49 milioane de lei, un profit de 1,4 milioane de lei şi un număr mediu de 50 de salariaţi. Domeniile IT pe care le acoperă sunt consultanţa SAP şi Salesforce, implementarea de soluţii de securitate şi BMS, cât şi dezvoltarea de aplicaţii software personalizate.

„Din perspectiva mea, capitalul de orice natură, cumulat în economia unei comunităţi şi cu un comportament fiscal corect, este întotdeauna binevenit şi un lucru bun pentru dezvoltare. În cazul particular al oraşului nostru şi al industriei IT, capitalul străin a făcut primii paşi consistenţi în jurul anilor 2004 - 2005, când Siemens a deschis o filială şi când Ness a achiziţionat compania Radix. Pe vremea aceea, IT- ul cu capital local ieşean era embrionar, comparându-l cu ce este acum, creşterea lui datorându-se chiar prezenţei din ce în ce mai crescute a capitalului străin în această industrie. Cum asta? Un număr important dintre companiile IT cu capital local sunt fondate de foşti angajaţi sau foşti colaboratori externi ai multinaţionalelor prezente aici. Au văzut din interior modele de business, au văzut oportunităţi şi potenţiale pieţe, au adunat ceva capital din salariile bune şi s-au pus pe treabă în companiile lor. Competiţia în piaţa IT are trei piloni importanţi. Cea directă, comercială, pentru câştigarea clienţilor şi păstrarea lor. Apoi competiţia pentru resursa umană, care se întâmplă cel mai adesea local şi unde se pare că cei mai importanţi competitori sunt multinaţionalele, pentru că angajează la volume mai mari decât antreprenorii locali. Al treilea pilon competiţional este cel al inovaţiei permanente. Trebuie găsit un mixt foarte fin între direcţia de dezvoltare pe care o alegi, cuantumul investiţiei în ea, momentul când să faci investiţia şi monetizarea ei. Nu este uşor să găseşti reţeta câştigătoare”, a arătat Gabriel Mardarasevici.

“Să nu uităm oportunităţile pe care le-au adus”

Pe locul 3 se situează Gemini Cad Systems, cu afaceri de 27 milioane de lei în 2019, un profit de 3,5 milioane de lei şi un număr mediu de 100 de angajaţi. Activitatea companiei controlată de Traian Luca şi Mihai Gabriel Mitrică include cercetarea, dezvoltarea şi implementarea de software, hardware şi soluţii de flux de lucru pentru îmbrăcăminte, mobilier şi automobile, cu accent pe proiectarea asistată de computer (CAD) şi producţia asistată de computer (CAM) aplicate în sala de tăiere.

Locul 4 este ocupat de Tec Telecom, cu activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu. A raportat la MFP afaceri de 25 milioane de lei în 2019, un profit de 1,4 milioane de lei şi un număr mediu de 94 de salariaţi. Firma este condusă de Daniel Zăinescu.

Thinslices Development ocupă locul 5 în TOP 10 companii de IT&C din Iaşi cu capital privat integral românesc, clasament întocmit de „Ziarul de Iaşi”. Firma este controlată de Ilie Ghiciuc, înregistrând în 2019 o cifră de afaceri de 16 milioane de lei, un profit de 3 milioane de lei, consemnând un număr mediu de 68 de angajaţi. Compania vinde servicii pentru dezvoltarea de produse IT noi (green field), în special către companii nou-înfiinţate sau către departamentele de inovaţie ale corporaţiilor. În ultimii 11 ani, firma a livrat din Iaşi circa 150 de proiecte pentru companii din aproape toate ţările din Europa de Vest şi Statele Unite.

„Industria de IT&C din România a fost creată, lansată, stimulată şi crescută de prezenţa companiilor cu capital străin. Contribuţia acestora la situaţia actuală pur şi simplu nu poate fi minimalizată, trebuie să fim recunoscători pentru acest aport şi să nu uităm oportunităţile pe care le-au adus. Totuşi, chiar dacă în activitatea noastră avem acces şi folosim cele mai noi tehnologii, cele mai moderne/inovative strategii şi instrumente de vânzări şi cele mai avansate metode de marketing digital, nu putem nega avantajul competitiv major al unor companii care sunt fondate şi operează, uneori de zeci de ani, în pieţele noastre ţintă, Europa de Vest şi Statele Unite. Atunci când vine vorba de vânzări şi business development, din păcate geografia are încă o puternică influenţă, nu doar în uşurinţa accesului în piaţa ţintă, cât şi în dinamica relaţiilor cu viitorii sau potenţialii clienţi. Al doilea element esenţial ţine de accesul la forţa de muncă competentă şi experimentată în domeniul vânzărilor şi business development. Este evident că în aceste pieţe foarte dezvoltate companiile străine au posibilitatea să angajeze mai uşor aceste roluri care de obicei sunt remunerate cu sute de mii de euro pe an. Al treilea element este accesul la capital. Dezvoltarea unui business competitiv la nivel internaţional necesită capital care este (încă) greu accesibil în România. Aceste cauze, şi poate mai sunt şi altele, au probabil ca rezultat faptul că atât de puţine firme cu capital românesc în Iaşi reuşesc să depăşească numărul de 50 de angajaţi. Şi, bineînţeles, şi mai puţine firme reuşesc să iasă din zona din servicii (outsourcing) şi să dezvolte produse proprii, un demers care necesită capital, expertiză, acces la piaţă etc. Ce mi-ar plăcea să se întâmple mai mult în Iaşi ar fi să vedem colaborări comerciale (locale) pe proiecte între companiile româneşti şi cele cu capital străin. Consider că este esenţial să depăşim mentalitatea «noi împotriva lor» şi să căutăm activ oportunităţi de colaborare”, ne-a declarat Ilie Ghiciuc.

“Odată cu investiţiile străine, creştem şi noi”

Pe locul 6 se poziţionează compania RomSoft, cu activităţi de realizare a soft-ului la comandă. A înregistrat afaceri în 2019 de 15 milioane de lei, un profit de cca 340.000 de lei, având un număr mediu de 93 de salariaţi. Firma este administrată de Dorin Cristea şi Neculai Popescu.

„În măsura în care Guvernul nu dă legi făcute fără cap, prezenţa companiilor cu capital străin nu afectează activitatea celor cu capital autohton. De ce spun asta, pentru că în urmă cu câţiva ani chiar asta s-a întâmplat, firmele IT care ofereau mai mult de 200 de locuri noi de muncă aveau nişte scutiri la impozite, iar asta încuraja ca firmele mari să vină să facă investiţii în România. Din punctul meu de vedere, este o lege negândită, pentru că statul trebuia să nu discrimineze firmele locale, care nu au puterea financiară a celor din afară. Ajunsesem în situaţia în care firmele angajau câte 200 de oameni, iar noi când aveam nevoie de forţă de muncă nu mai găseam. Cât priveşte activitatea RomSoft, noi fiind pe piaţa globală este cumplit de greu, pentru că România nu mai este ieftină şi noi ne luptăm cu preţuri mici ale firmelor din Asia. Totuşi, IT-ul românesc are acum o imagine foarte bună, încât cei din Europa se aşteaptă ca aici să fie mai scump. Este greu să fii pe o piaţă atât de competitivă, dar, odată cu investiţiile străine, creştem şi noi”, ne-a spus Dorin Cristea.

Cine încheie clasamentul

Locul 7 este ocupat de Red Point Software Solutions, cu activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei. A raportat la MFP o cifră de afaceri de 14,7 milioane de lei în 2019, un profit de 1,2 milioane de lei şi un număr mediu de 44 de angajaţi. Firma este condusă de ieşeanul Mihai Răzvan Gîdei-Buruiană.

Pe locul 8 se situează firma Paytel, cu alte activităţi de telecomunicaţii. A încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 14,2 milioane de lei, un profit de cca 7 milioane de lei, având un număr mediu de 9 angajaţi. Firma are şase asociaţi, trei dintre ei deţinând câte o cotă de 28%, respectiv Răzvan Gavril, Adrian Corneliu Lazăr şi Vlad Mihai Dateş.

Pe locul 9 se află Th Junior, cu activităţi de editare a altor produse software. A avut o cifră de afaceri în 2019 de 14 milioane de lei, un profit de 3,4 milioane de lei şi un număr mediu de 43 de angajaţi. Firma are trei asociaţi: Radu Cristian Biliuţi, Traian şi Mihai Harpa.

Clasamentul este încheiat de Bytex Software Services, cu activităţi de realizare a soft-ului la comandă, firmă aflată pe locul 10. A raportat la MFP afaceri de 10,6 milioane de lei în 2019, un profit net de 206.000 de lei şi un număr mediu de 60 de salariaţi. Compania este administrată de Dragoş Mihai Rusu.

Comentarii

There are 0 comments for this article

Adauga comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.