Cum s-au scurs sute de mii de euro din Paris spre Păcureţi. Rețea cu copii învățați să fure

Părinţii îşi puneau copiii să fure din capitala franceză. Zeci de minori acţionau peste tot, zilele cele mai bune fiind când se organizau conferinţe internaţionale. Anchetatorii au calculat că din buzunarele victimelor au ieşit 600.000 de euro. Nouă membri ai reţelei, acuzaţi de trafic de minori, au fost condamnaţi, în total, în primă instanţă la peste 60 de ani de închisoare.

O grupare de infractori care-şi foloseau propriii copii la furturi din buzunare a reuşit să pună pe jar poliţia franceză. Puştii au furat din buzunarele francezilor aproximativ 600.000 de euro, un sfert din sumă fiind trimisă în ţară.

Gruparea era deja cunoscută la Iaşi. Poliţiştii obosiseră să facă cercetări în dosare penale numai pentru a le vedea clasate din cauza vârstei autorilor. După 106 dosare clasate, poliţiştii probabil au răsuflat uşuraţi când banda şi-a mutat câmpul de operaţiuni din autobuzele Iaşului în metroul parizian. Cele mai bănoase „afaceri“ s-au desfăşurat în 2015, când Parisul a găzduit Conferinţa ONU asupra Schimbărilor Climatice şi în 2016, cu ocazia Campionatului European de Fotbal.

Nouă „părinţi“ au fost condamnaţi în primă instanţă pentru trafic de minori, derulat în perioada 2014-2017, dar dosarul trebuie să mai treacă şi prin faţa judecătorilor Curţii de Apel.

Începeau să fure de la 9 ani

Ancheta în cazul supus în această perioadă atenţiei magistraţilor a început în urma constatării unei creşteri semnificative a numărului de furturi din buzunare comise în zone aglomerate, magazine şi în mijloace de transport în comun. Verificările efectuate au creionat imaginea unei întregi grupări infracţionale cu centrul în Păcureţi, care se folosea de copii cu vârste cuprinse între 10 şi 13 ani pentru a fura portofele, telefoane sau bijuterii. Unii copii aveau chiar numai 9 ani când au fost trimişi pentru prima oară la furat. S-a constatat că minorii făceau parte din aceleaşi familii. Poliţiştii au ajuns la concluzia că părinţii beneficiau de pe urma furturilor, întrucât nu aveau locuri de muncă şi nici nu luaseră vreo măsură pentru a-i împiedica pe copii să comită noi furturi.

Minorii acţionau organizat, având fiecare roluri bine stabilite, înţelegându-se între ei prin mimică şi reuşind de cele mai multe ori să scape. Foloseau de asemenea şi un limbaj codificat, banii fiind denumiţi „albe“, telefoanele sau portofelele „portocale“, „a mânca“ însemna a fura, „a se juca“ sau „a se plimba“ însemna a ieşi la furat şi aşa mai departe. Gruparea organizase şi o filieră de plasare pe piaţa neagră ieşeană a electronicelor, telefoanelor şi bijuteriilor furate.

Micii hoţi plecau din Saint Denis şi se grupau la metrou

Copiii îşi desfăşurau „activitatea“ nu doar în Iaşi, ci şi la Paris, unde erau transportaţi periodic de părinţi. Acolo erau găzduiţi într-o zonă periferică a capitalei franceze, în barăci improvizate sau în imobile ocupate în Saint Denis, locul în care erau încoronaţi pe vremuri regii Franţei. Copiii plecau „la lucru“ în grupuri de câte 3-5, dimineaţa, în intervalul 6.00-10.00, grupându-se în metroul parizian, principalul loc de operare. Foloseau linia 13, care leagă Saint Denis de centrul oraşului, situat la 9 km distanţă. Seara, reveneau în Saint Denis, predând adulţilor bunurile furate.

Autorităţile judiciare franceze au înregistrat 56 de hoţi, identificând 39 dintre ei. În 31 de cazuri, era vorba de minori. Datele furnizate de autorităţile de frontieră franceze au indicat faptul că părinţii şi copiii plecau frecvent în excursii în Spania sau Portugalia, sugerând faptul că gruparea acţiona şi în alte state europene. De asemenea, hoţii se întorceau periodic în România, pentru a pleca ulterior înapoi la Paris.

Numărul hoţilor şi al furturilor comise de aceştia a crescut puternic în 2015-2016, când Parisul a găzduit evenimente internaţionale de anvergură. În cele din urmă, exasperate, autorităţile judiciare din România şi Franţa au încheiat în februarie 2017 un acord pentru crearea unei echipe comune de anchetă, care a reuşit destructurarea grupării. Din banii furaţi în decurs de trei ani, s-au mai putut confisca doar 17.600 de euro.

„Minorii aveau inoculată ideeea că trebuie să fure“

Dacă încadrarea adulţilor în categoria traficanţilor de minori nu a reprezentat o problemă juridică, anchetatorilor le-a fost mult mai greu să se decidă dacă minorii sunt victime sau nu. Prinşi în flagrant, copiii susţineau uneori că sunt obligaţi de păriţi să fure, adoptând rolul de victime, dar alteori spuneau că fură doar din distracţie.

„Pentru a-i determina pe minori să comită furturi, inculpaţii au profitat de vulnerabilitatea acestora. De asemenea, inculpaţii au profitat de ascendentul pe care îl aveau asupra minorilor, ascendent rezultat din relaţia de rudenie, de faptul că prin neasigurarea unor condiţii optime de viaţă şi prin împiedicarea urmării cursurilor şcolare au reuşit să aducă minorii într-o stare asemănătoare sclaviei. Minorii, având inoculată idea că trebuie să fure pentru a avea resursele necesare traiului zilnic, au ajuns să perceapă comiterea furturilor ca pe un lucru obişnuit“, a fost concluzia procurorilor DIICOT.

De altfel, şi părinţii copiilor aveau absolvite tot 2-7 clase, iar trecutul infracţional era deosebit de bogat. În general, copiii aveau un comportament normal până în jurul vârstei de 10 ani, absolvind câte 3 sau 4 clase primare. Brusc după aceea, începeau să înregistreze sute de absenţe, fiind în final exmatriculaţi.

Una dintre fetiţele „calificate“ pentru furtul din buzunare a rămas repetentă de două ori în clasa a cincea. Internată într-un centru de plasament, a absolvit ulterior anul şcolar 2017-2018, cu o medie de 7,80. O altă fată, rămasă repetentă trei ani la rând şi scoasă din evidenţa şcolii, a putut promova clasa a II-a după instituirea unor măsuri de protecţie.

În decembrie anul trecut, magistraţii Tribunalului i-au condamnat pe 9 membri ai reţelei la pedepse cuprinse între 4 ani şi 9 ani şi 8 luni de închisoare. Sentinţele au fost atacate la instanţa superioară, primul termen în faţa Curţii de Apel având loc ieri.

VEDEȚI ȘI:

Părinţii care-şi trimiteau copiii la furat vor să se întoarcă în Păcureţi - AICI

Părinţii din Păcureţi care-şi trimiteau copii la furat rămân în arest - AICI

Copiii infractori din Păcureţi au furat din buzunare 600.000 de euro - AICI

Reţeaua şuţilor: Mascaţii au întors Păcureţiul cu susul în jos - AICI

Pot fi opriţi tâlharii din Păcureţi? Polițiști trimiși să patruleze non stop în zonă - AICI

Comentarii

There are 0 comments for this article

Adauga comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.