Câteva exemple de pe rolul instanţelor

În februarie 2019, un cabinet medical individual ieşean a dat în judecată CJAS, care dispusese rezilierea contractului de servicii medicale şi imputarea unei creanţe de aproape 320.000 lei. Rezilierea contractului fusese dispusă întrucât cabinetul nu angajase un medic cu normă întreagă şi nu încheiase un contract de prestări servicii pentru colectarea deşeurilor. Cabinetul contestase administrativ raportul de control, obţinând însă doar reducerea penalităţilor cu 65.000 lei. Ca urmare, cabinetul s-a adresat instanţei. Magistraţii Tribunalului au apreciat că anularea contractului dintre CJAS şi cabinetul respectiv fusese ilegală, întrucât CJAS nu notificase cabinetul cu minimum 30 de zile înainte cu privire la intenţia de reziliere. În plus, după contestaţia administrativă făcută de cabinet, CJAS nu reanalizase dacă se mai impunea rezilierea contractului. Judecătorii au dispus anularea raportului de control şi repunerea în drepturi a cabinetului medical. În plus, CJAS a fost obligată la plata a 40.000 de lei, cu titlu de daune materiale.

Alţi 9.250 de lei au fost pierduţi de CJAS în favoarea cabinetului de medicină de familie din Deleni. În septembrie 2018, un control al CJAS a constatat că fuseseră raportate servicii medicale fictive, acordate unor pacienţi care figurau ca fiind, în fapt, internaţi în spital, şi că au fost prescrise medicamente şi investigaţii care depăşeau competenţele cabinetului, în valoare de 9.254,45 lei. Magistraţii Judecătoriei au avut surpriza să constate că încălcarea obligaţiilor contractuale de către cabinetul medical avusese loc în 2013, controlul CJAS având loc abia 5 ani mai târziu. „Aplicând termenul general de prescripţie de trei ani, instanţa constată că, la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, chiar şi la momentul emiterii Deciziilor Preşedintelui CAS, termenul de prescripţie era împlinit“. Prin sentinţa dată, judecătorii au anulat cererea CJAS ca medicul din Deleni să plătească cei 9.254 lei. În plus, CJAS a fost obligată să-i plătească acestuia inclusiv onorariul avocatului, în valoare de 1.500 de lei.

Rateu până şi la un proces de 39 de lei

Printre alte procese din acelaşi registru, CJAS a reuşit performanţa de a pierde până şi un proces în care cerea obligarea unui cabinet medical la plata a 39 de lei şi 28 de bani. Suma ar fi reprezentat, ca şi în cazul cabinetului din Deleni, servicii medicale acordate unor pacienţi internaţi în spital. Judecătorii au constatat că CJAS nu a prezentat în instanţă niciun fel de documente care să demonstreze săvârşirea vreunei nereguli, aşa că au respins cererea.

Cele trei procese se află acum în stadiul apelului.