Ivermectina va fi introdusă în tratamentul COVID la Iași. Se găsea în farmaciile veterinare

Cei care au făcut COVID 19 între cele două doze ale vaccinului ar putea avea un titru mai mare de anticorpi, poate chiar dublu faţă de o persoană neinfectată. Aceasta este o primă concluzie trasă de fostul manager al Spitalului de Boli Infecţioase Sfânta Parascheva, Carmen Dorobăţ, care a fost diagnosticată cu infecţia de SARS COV 2 la scurt timp după administrarea primei doze şi care a făcut ulterior rapelul.

Cu toate că unii producărori ai vaccinului recomandă amânarea rapelului pentru o persoană infectată cu SARS COV 2 după administrarea primei doze sau alţii recomandă chiar reluarea procesului de vaccinare după vindecare, la Iaşi s-a demonstrat contrariul. Carmen Dorobăţ, fostul manager al Spitalului de Boli Infecţioase, a primit prima doză de vaccin Pfizer pe 27 decembrie 2020. Pe 3 ianuarie anul acesta, a fost depistată pozitiv cu SARS COV 2, medicul recunoscând că de Revelion a lăsat garda jos, adică nu s-a protejat corespunzător. Forma de boală a fost una uşoară, dar nu asimptomatică, iar testul negativ a venit la 14 zile de la confirmarea bolii.

“Am făcut un test pentru depistarea de anticorpi la câteva zile de la prima doză. S-a constat prezenţa lor, e drept în cantitate foarte mică , dar aceasta a fost sesizată la testare. Faptul că anticorpii erau de tip IgM şi IgG, m-au determinat să fac şi rapelul", a declarat Carmen Dorobăţ.

Anticorpii IgM sunt anticorpii care apar atunci când organismul ia contact cu boala în faza acută a acesteia şi ar fi primii care se dezvoltă. Anticorpii IgG ar apărea atunci când boala începe un trend descendent, spre vindecare. Mai exact, potrivit studiilor, anticorpii IgM apar la 5-7 zile de la infectare şi ei certifică oarecum faptul că o persoană poate fi pozitivă, iar anticorpii IgG apar la 7-12 zile. Dacă o persoană îşi face testul serologic pentru anticorpi, iar în urma testului rezultă un titru mare de anticorpi IgM dar, în acelaşi timp, se constată absenţa anticorpilor de tip IgG atunci, spun specialiştii, cu siguranţă trebuie făcut un test RT PCR pentru a vedea dacă este vorba sau nu de o infecţie cu SARS COV 2. Dacă la testul serologic însă persoana prezintă anticorpi IgG, înseamnă fie că aceasta se află într-o fază finală a bolii, fie că a trecut deja prin boală. În acest caz, persoana trebuie să îşi facă testul pentru anticorpii neutralizanţi care dovedeşte dacă are sau nu un titru protector de anticorpi IgG.

“Am ales din start să fac rapelul, chiar dacă aveam infecţia cu SARS COV 2, pentru că ştiam că în urma vaccinării apar acei anticorpi anti-Spike care blochează receptorii pe unde pătrunde virusul în organism. Sigur, aceiaşi anticorpi apar şi după boală. De aceea, ca specialist, am decis să îmi testez cantitatea de anticorpi după boală şi după rapel. În consecinţă, titrul de anticorpi se apropie foarte bine de 1.000. Titrul este într-adevăr mai mare decât normal pentru că ceea ce am dobândit după boală s-a suprapus cu anticorpii oferiţi de vaccin. Deci aici se vede clar eficacitatea vaccinului. În acelaşi timp, pare oarecum hilar, dar boala aceasta îţi poate provoca şi surprize plăcute", a adăugat Carmen Dorobăţ.

Drept comparaţie, valoarea titrului de anticopri în cazul medicul Voichiţa Lăzureanu, de la Spitalul Victor Babeş din Timişoara, după vaccinare a fost de 400, titru care conferă categoric imunitate. Pentru cât timp însă în ambele cazuri? Nu se cunoaşte pentru că abia se fac studii în acest sens.

În acelaşi timp, medicul Carmen Dorobăţ a adăugat că valoarea anticorpilor este bine să fie măsurată de persoanele care au trecut prin boală şi care dobândesc imunitate.

“Am avut un coleg , un medic din Thailanda, care la două luni de la boală a constatat că anticorpii de tip IgG aproape au dispărut şi mă întreba recent ce ar putea să facă. Nu se vaccinase şi i-am spus că asta este singura soluţie", a mai spus Carmen Dorobăţ.

Vizavi de mutaţiile suportate de virus, medicul a adăugat că, deocamdată, formulele existente de vaccin sunt eficace inclusiv în cazul variantei de SARS COV 2 descoperite în Marea Britanie.

“Problema în acest caz se pune doar la dinamica răspândirii. Este extrem, extrem de contagioasă, şi ar putea pune în mare dificultate sistemul medical. Vizavi de această mutaţie, ea se poate detecta doar prin secvenţiere. Aparatură ar exista şi în Iaşi, la Institutul Regional de Oncologie. Costurile sunt foarte mari însă, pentru o singură probă procesul costă 400 de euro. Tot în acest context însă, ceea care însă ar putea pune probleme în perioada următoare este tulpina din Africa de Sud care deja a fost descoperită în Grecia, la Salonic, deci a pătruns în Europa. Aici, inclusiv producătorii au recunoscut că eficacitatea vaccinului nu este dovedită", a adăugat Carmen Dorobăţ.

În ceea ce priveşte tratamentul bolnavilor COVID 19, aceasta a spus că schema rămâne deocamdată neschimbată, indiferent de mutaţie.

“Ca noutate însă, foarte mediatizata Ivermectină, medicament care se găseşte sau se găsea în farmaciile veterinare, urmează să fie introdus în centrele universitare din ţară printre care şi Iaşul, sub formă de studiu clinic. Deci va fi administrată. Medicamentul se utilizează deja în SUA şi, în urmă cu aproximativ câteva zile, maximum o săptămână a fost acceptat în Franţa", a adăugat Carmen Dorobăţ.

Comentarii

There are 0 comments for this article

Adauga comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.