Studiu: Covid 19 a afectat grav și mii de ieșeni negativi. Iată mecanismul pervers al virusului!

Un studiu realizat la nivel naţional arată că pacienţii nu au mai fost la controale sau nu şi-au primit reţetele şi tratamentele în perioada pandemiei. La Spitalul "Sf.Spiridon" de exemplu, într-o lună, internările au scăzut şi cu 79% faţă de anul trecut. Autorii atrag atenţia că neglijarea în continuare a bolnavilor cronici, cât şi a campaniilor de screening, a iniţiativelor de vaccinare şi prevenţie vor avea un impact devastator

Pandemia COVID 19 a avut până acum un efect devastator asupra bolnavilor cronici din Iaşi şi din întreaga ţară, arată un studiu recent realizat de Obsevatorul Român de Sănătate. Numărul internărilor pentru cei cu alte patologii a scăzut dramatic. De exemplu, la Spitalul de Urgenţe Sfântul Spiridon din Iaşi, în perioada celor şase luni de pandemie, numărul internărilor a scăzut cu până la 79% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Peste jumătate dintre bolnavii chestionaţi au afirmat că afecţiunea cronică de care suferă s-a agravat în perioada pandemiei, şi peste trei sferturi au spus că au în continuare dificultăţi în a accesa serviciile medicale de care au nevoie. Autorii studiului au subliniat că efectul va duce la deteriorarea stării de sănătate a bolnavilor cronici şi la creşterea presiunii asupra unui sistem medical deja suprasolicitat.

Aprilie a fost luna în care s-a pus lacatul pe porţile spitalelor. La nivel naţional, a fost luna când s-au înregistrat cu 70% mai puţine spitalizări decât în perioada similară a anului anterior. Între aprilie şi august, spitalele non-COVID au înregistrat reduceri majore ale activităţii: scăderi între 35% şi 79% pentru Institutul Clinic Fundeni, care şi-a redus semnificativ numărul intervenţiilor chirurgicale pentru pacienţii oncologici, între 21% şi 68% pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj şi între 56% şi 79% pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Sfântul Spiridon Iaşi, se arată în studiul intitulat “Impactul pandemiei COVID – 19 asupra accesului bolnavilor cronici la serviciile medicale". Potrivit studiului, s-a constatat că secţiile dedicate bolnavilor cronici au înregistrat o scădere semnificativ mai mare a activităţii comparativ cu secţiile dedicate patologiilor acute. Astfel, dacă în aprilie pe secţiile de acuţi, la nivel naţional, existau cu 69,38% mai puţine spitalizări faţă de aceeaşi lună a anului trecut, pe secţiile de cronici procentul este de 84,76% pentru aceeaşi lună. În august, procentul la secţiile de acuţi era de 40,64% mai puţine spitalizări, în timp ce la secţiile de cronici procentul a fost de 59,38%.

Minusurile din decontarea serviciilor

Prin compararea activităţilor unui spital dedicat COVID-19 şi a unui spital non-COVID din centrele universitare Cluj, Iaşi şi Timişoara, studiul arată că nu a existat o corelaţie clară între dimensiunea variaţiei activităţii spitaliceşti şi încadrarea spitalului drept COVID sau non-COVID. De exemplu, în Iaşi spitalele prezintă scăderi similare ale activităţii indiferent că sunt alocate sau nu COVID. În Timişoara, spitalul non-COVID a înregistrat scăderi ale activităţii semnificativ mai mari decât spitalul dedicat COVID-19. Un indice important în analiza evoluţiei este coeficientul GRD (Grupe de Diagnostic Înrudite), care stă la baza finanţării unui spital în funcţie de întreaga activitate medicală depusă.

În cazul Spitalului de Urgenţă Sfândul Spiridon, minusurile în visterie, în pandemie se văd. În aprilie, procentul de coduri GRD este cu 38,95% mai mic decât cel din aceeaşi lună a anului trecut, în august diferenţa faţă de luna similară a lui 2019 fiind de 22,43%. Spitalul de Pneumoftiziologie a fost însă mult mai puternic afectat de pandemia COVID 19. Decontările serviciilor în aprilie erau cu 37,88% mai mici faţă de aceeaşi lună a anului trecut, iar în august, scăderea era de 41,8% în condiţiile în care unitatea medicală a fost şi este unitate COVID faza II, iar Spitalul Sfântul Spiridon este unitate non-COVID.

Impactul pandemiei asupra unui set de patologii relevante este evident. Impactul negativ s-a înregistrat pentru spitalizările bolnavilor HIV/SIDA şi pentru spitalizările bolnavilor de diabet. Cel mai redus impact negativ se înregistrează pentru spitalizările din sfera oncologiei, dat fiind riscul vital major al acestei categorii de boli. Chiar şi aşa, scăderile înregistrate (între -35% în iulie şi -61% în aprilie) sunt foarte îngrijorătoare. O reducere mai moderată a spitalizărilor s-a înregistrat şi pentru tuberculoză, dar dat fiind faptul că administarea regulată a tratamentului în această patologie nu a fost respectată în totalitate, scăderile înregistrate (între 34% în iulie şi 61% în mai) sunt de natură să trezească îngrijorări.

Peste jumătate dintre pacienţi consideră că pandemia le-a afectat calitatea îngrijirilor

În cadrul studiului realizat de cei de la Observatorul Român de Sănătate au fost intervievaţi şi 230 de bolnavi cronici din 29 de judeţe diferite. Peste jumătate dintre respondenţi (51,7%) consideră că pandemia COVID-19 a afectat negativ calitatea îngrijirilor medicale primite. Respondenţii au acordat note serviciilor medicale primite înainte de pandemie şi în timpul pandemiei COVID-19. Media notelor acordate a scăzut de la 8 înainte de debutul pandemiei la 4 în timpul pandemiei. Mai exact 51,4% dintre pacienţi consideră că a fost afectată negativ calitatea îngrijirilor medicale odată cu debutul pandemiei COVID-19. Cauzele acestei scăderi semnificative sunt multiple.

Cea mai frecvent invocată este scăderea sau blocarea accesului la spitalul unde persoana se prezenta de obicei pentru tratament şi monitorizare. 51,3% dintre respondenţi au spus că din cauza faptului că unitatea medicală a devenit suport COVID a dus la scăderea servicilor medicale. 30,3% dintre cei chestionaţi au considerat că una dintre cauzele scăderii calităţii serviciilor medicale este deplasarea către spital, care se face cu anumite restricţii şi reguli impuse. 29,5% au spus că au avut dificultăţi în procurarea medicamentelor necesare tratamentului. Printre motivele invocate de bolnavii cronici chestionaţi cu privire la dificultatea de a obţine medicamentele necesare, absenţa acestora din farmacii este menţionată de 56,6% dintre pacienţii care au întâmpinat dificultăţi. 30% menţionează şi imposibilitatea obţinerii prescripţiei medicale necesare de la medicul de familie sau medicul specialist, 26% invocă dificultatea de a se deplasa la farmacie din cauza restricţiilor de circulaţie impuse sau a anxietăţii cu privire la infectarea cu SARS-COV-2 (13%).

În concluzie, autorii studiului au făcut un apel către autorităţile centrale şi locale de a găsi soluţii adecvate care să cupindă atât gestionarea pandemiei coronavirus, dar şi asigurarea continuităţii îngrijirilor medicale pentru celelalte boli cronice, a campaniilor de screening şi a iniţiativelor de vaccinare şi prevenţie. În caz contrar, spun autorii studiului, pandemia de coronavirus va avea un impact devastator asupra bolnavilor cronici . 

Comentarii

There are 0 comments for this article

Adauga comentariu

Adresa de email nu va fi publicata.